Centrul Educaţional

MAGIC SCHOOL


       Despre noi


       Salut,

       Suntem Centrul Educaţional MAGIC SCHOOL!

       Cine suntem noi, educatorii MAGIC SCHOOL?

       Desigur, părinţii sunt persoanele cele mai importante din viaţa unui copil. Părinţii sunt primii educatori. Cei şapte ani de acasă constituie cea dintâi şcoală absolvită de copii. Este o şcoală a valorilor sufleteşti, morale, etice. Părinţii îi învaţă pe copii despre iubire, ataşament, încredere, respect, grijă, muncă.

       Noi, profesorii de la Magic School, dorim să venim în sprijinul dezvoltării cognitive, emoţionale, relaţionale a copiilor, completând educaţia asigurată de părinţi. Dorim să asigurăm o îngrijire responsabilă, empatică a fiecărui copil.

       Considerăm că a fi profesor la Magic School este un crez. Aici vom implementa viziunea noastră asupra copilului împlinit, pentru care şcoala pune în lumină calităţile, deprinderile, talentul individual.

       Fiecare copil poate să descopere aici că tot ceea ce învaţă cu pasiune îl pregăteşte pentru pentru o viaţă împlinită.

       Fiecare părinte poate să descopere cât de frumoşi sunt copiii atunci când sunt lăsaţi să îşi urmeze visele, pasiunile, ţelurile. Părinţii vor putea fi alături de copii, devenind profesori pentru o zi.

       Fiecare profesor de aici încearcă să fie conectat la noutăţile educaţionale, la abordările inovative din domeniul educaţiei. Vom combina metodele clasice cu activităţi moderne. Vom acorda atenţie deosebită dezvoltării emoţionale, relaţionale a fiecărui copil.

       Învaţă pentru viaţă!

       Crezul nostru este să pregătim oameni, nu doar viitori angajaţi în câmpul muncii.


       Broşura Magic School - Prezentare PDF

       Magic School - Prezentare PowerPoint

       Magic School - Prezentare MP4



       Program


       LUNI - VINERI

Program - A MAGIC
08.00-12.00


Program de educaţie creativă: jocuri de gândire, abilităţi practice, engleză prin jocuri, cântece, filme, program de dezvoltare emoţională: 5 magic steps.

Program - B MAGIC
12.00-16.00


12.00-12.30: Preluare copii de către şofer; sosire în Afterschool.
12.30-13.30: Activităţi recreative: dans, gimnastică, muzică, teatru, engleză.
13.30-14.00: Prânz.
14.00-15.30: Efectuare teme şi/sau Activitate suplimentară.
15.30-16.00: Dezvoltarea emoţională: 5 magic steps.
16.00: Preluare copii de către părinţi/deplasare la domiciliu cu maşina.

Program - C MAGIC
16.00-19.00


16.00-17.30 - meditaţii la limba româ română şi matematică, evaluare naţională.
17.30-19.00 - meditaţii la limba română şi matematică, bacalaureat.

PROGRAM - VACANŢA DE VARĂ – asigurăm un program de vacanţă atractiv cu varianta:
MAGIC A   8.00-12.00 - 25lei/zi
MAGIC B   12.00-16.00 - 25lei/zi
MAGIC DAY   8.00-16.00 - 40lei/zi

Prețuri: PROGRAM MAGIC A, MAGIC B (prânzul inclus = 10 lei pe zi)
1 Zi=35 Lei
1 Săptămână=175 lei
2 Săptămâni=300 lei
3 Săptămâni=450 lei
4 Săptămâni=600 lei


       Portofoliu



       Resurse educaţionale deschise


      


       Povestiri educaţionale

       Andrei simte pe faţă furnicătura mătăsoasă a genelor mamei.
       Dacă ar putea să-şi vadă obrajii pufoşi, albi, cuprinşi de o fierbinţeală plăcută, rozalie, ar vedea strălucirea fosforescentă derivată din ochii mamei: rotunzi, verzi, adânciţi sub pleopele violete.
       Andrei înţelege lumea prin culori. Toate atingerile, vorbele, sunetele, privirile au o culoare. Uneori, ele iau culoarea greşită, iar Andrei se simte derutat. E greu să schimbi culoarea unui lucru, a unui sentiment, a unui om.
       Mai ales când trebuie să întunece o nuanţă diafană, ca apa unui ocean limpede prin care vede peştişori străvezii, agitându-şi aripioarele în ritm de zumba, Andrei e trist. El crede că îl doare inima, deşi nu o vede. El crede că îl doare capul, acea minge pe care o cunoaşte atât de bine din oglindă şi din palmele cu care se pipăie, se loveşte, se ascunde, se mângâie.
       De fapt, ori de câte ori Andrei vede o culoare atât de frumoasă, ca acest verde-smarald fosforescent, cu infiltraţii violet aproape purpurii, inima lui deja doare. El ştie că această culoare s-ar putea să nu reziste prea mult, că va trebui să ia pensula cu peri aspri şi deşi şi să împroşte cu cenuşiu şi vineţiu ...sau ...poate nu, nu de această dată.
       -Trezeşte-te, Andrei! E timpul să începem ziua!
       Andrei deschide ochii. Verdele este la locul lui. Curge sub formă de frunze, crengi, muguri, la locul lui, în ochii mamei.
       - De ce zâmbeşti, Andrei? întreabă mama.
       - Am văzut un scatiu care şi-a pierdut dintele de lapte şi-l caută prin cuib de sar toţi fulgii din saltele! Uite, încă un pas şi o să cadă din cuib. Problema e că încă nu ştie să zboare prea bine. A luat doar şapte la testul de ieri cu instructorul bufniţă. Hm! Asta înseamnă şapte la zborul de noapte cu opt la zborul de zi... nu e o medie prea bună! Asta o ştiu de la tine, mami! Doar nouă şi zece... cu toate că... pentru a lua un şapte, un opt! Chiar trebuie să ştii să zbori destul de bine! Uite, de exemplu, ca să iei opt poţi să cazi doar de două ori, niciodată pe pământ! Scatiul a căzut doar de două ori! O dată pe o claie de fân, o dată într-un tufiş, speriind un iepure sălbatic care a zbughit-o la goană, gata să provoace un accident de circulaţie pentru un şir de raţe care porneau spre râu. Noroc cu şapca de poliţai a instructorului de zbor - în acea zi era o barză! A fluierat de avertizare, iar raţele l-au lăsat pe iepure să fugă spre un tufiş mai sigur. Hm! Avantajul acelei întâmplări a fost că scatiul a scăpat pentru moment de privirea atentă a instructorului, şi, nu că şi-ar fi amintit mai multe despre lecţia de zbor, dar a putut trage o gură de aer în piept şi a zburat apoi cu multă siguranţă până la creanga de sosire, înfingându-şi atît de sigur gheruţele în scoarţa teiului că barza a mai pus un punct pe foaia de zbor. Doar aşa a luat un opt bombat. Noroc cu iepurele şi cârdul de raţe! Să tot ai noroc din ăsta. Măcar o dată pe traseu!
       - De ce zâmbeşti, Andrei? Hai, e timpul să te speli pe faţă! De câte ori să îţi repet?
       - E aşa de soare! răspunde Andrei. Şi scatiul şi-a găsit dintele! În sfârşit!
       - Andrei! Scatii nu au dinţi! Probabil ai visat.
       - Poate că am visat, spune Andrei, regretând că mama nu îşi dă seama câţi copaci, frunze şi păsări sunt în ochii ei. A încercat mai demult să o facă să înţeleagă.
       La început, când era mai mic, mama îl credea, apoi a început să-l convingă că e doar imaginaţie, că i se pare, că visează. Andrei a crezut-o, dar arborii nu dispăreau, acei tei făceau flori care răspândeau parfum puternic prin ochii mamei, mai ales dimineaţa, şi scatiii chiuiau şi ciuduleau din ciocul mamei. Andrei a decis să o creadă pe mama, dar să îşi creadă şi visele!
       - Azi începem antrenamentele, Andrei! Trebuie să ne grăbim, instructorul ne aşteaptă la ora 10.
       - dar e abia 9, e sâmbăta...
       - hai, lasă, mâine dormi până la 10!
       Oh, verdele începe să se întunece! Şi nu e vina mea! Îşi spune Andrei.
       - ia-ţi papucii de casă în picioare, se aude vocea mamei. deja e în bucătărie, sau în baie...
       Andrei îşi pune picioarele pe covorul moale. E o blăniţă de miel ecologic. Adică o ţesătură de lână de la bunica, mirosind vag a stână, dar Andrei are o atitudine prietenoasă faţă de animale, nu mai strâmbă din nas chiar aşa, la orice miros. Mai ales că blîniţa a trecut prin mai multe ture de balsam: aroma munteloi, magnolie, levănţică şi multe altele...
       Papucii sunt acolo, frumos aranjaţi. Andrei îşi bagă degetele în primul, scurmând ca un scatiu...
       - Hai! Micul dejun e gata! Se răceşte orezul cu lapte!... şi jumătate de plic de zahăr!
       - Jumătate...! bombăne Andrei, care nu poate să înţeleagă de ce vocea mamei e atât de încântată, de parcă ar răsturna un camion de acadele în orezul ăla fără niciun gust!
       Andrei porneşte spre baie cu un singur papuc în picioare. Pe celălalt l-a luat drept minge de fotbal şi a înscris un gol tocmai în poarta de sub pat, în perete, acolo unde pe vremuri locuia spiriduşul casei...
       - să te speli şi în urechi!
       Andrei pune dopul la chiuvetă, dă drumul la apa caldă şi toarnă gelul de duş până recipientul de plastic se blochează, din lipsa aerului. Apoi cu vârful degetelor transformă amestecul cald şi parfumat într-o mare de spumă. Îşi ia pe vârful degetelor clăbuci, îi încolăceşte în jurul urechilor. Verde,verde, apare verdele ăla frumos, din nou!
       - eşti gata, Andrei?
       - sigur!
       Andrei şi-a tamponat urechile, lasă apa să curgă, iar rotocoalele de spumă se luptă care să iasă cea din urmă pe conductele întortocheate, ruginite, întunecate ale canalizării.
       Ajunge în faţa mamei, plin de zâmbetul cel mai dulce.
       - of, iar nu te ştergi bine în urechi!
       Mama ia un şerveţel şi cu mişcări moi, îi şterge urechile clăpăuge.
       - Dacă nu ar fi spuma de la săpun, aş spune că nici nu te-ai spălat, continuă mama arătându-i murdăria.
       - Dar, m-am spălaaat!
       - Ştiu, dragule, ştiu! Dar trebuie mai bine!
       Andrei se ţine de nas. E la locul lui, doar nu e Pinocchio!
       Când mama îi ia capul în palme să îl sărute, culoarea e acolo, la locul ei, ca azi dimineaţă!
       Un verde smarald cu infiltraţii violet!
       - Andrei, dacă mai vii fără papuci pe gresia din bucătărie, nu mai pun zahăr în orez! Deloc!
       Da.... violet, dar fără strălucire purpurie, dacă e să privească mai atent!
       Apoi mama merge spre dormitor, să-i aducă papucul. Andrei ia capacul zaharniţei, îşi bagă direct degetele gata umezite. Aşa se prinde zahărul. Ca peştii. Cu momeală!
       - l-am scos cu crosa de hochei!
       Mama e îmbujorată, are obraji strălucitori, purpuriu de măr domnesc!
       Dintr-o dată, toate culorile pe care cu atâta efort le-a pregătit o iau razna. Verdele e crud, nemilos, o culoare rece!... e sărat, sărat, sărat!
       Andrei şi mama se privesc. Două perechi de ochi plini de aşteptare...
       - mama, tu eşti atât de ordonată... tu nu schimbi lucrurile bune niciodată! Parcă aşa spuneai... ce să înţeleg?
       Vocea lui Andrei e derutată, ochii în lacrimi, iar mama simte nodul amar din grumazul lui, în grumazul ei.
       - Andrei, oare ce ai crezut? De o săptămână îţi aduc papucul de sub pat!
       - Da... şi???        - Mă tot întrebam, Andrei, ce se întâmplă între timp în bucătărie?
       O secundă, pe Andrei îl doare ceva acolo, în inimă. Apoi vede scatiul în ochii mamei, cu dintele de lapte în penele din vârful aripii unde îi stau degetele. Zici că se bucură de necazul lui, aşa cum ţopăie în ritm de zumba! Ce caraghios e când zâmbeşte aşa, cu gaura aia în dantură! Viermişorii nu vor avea niciun gust la mestecat! Aşa îi trebuie! Până la urmă, e un pui de scatiu cam leneş, a luat un şapte şi un opt, cu noroc cu tot!
       Între timp, mama a luat zaharniţa, din locul solniţei,exact cum bănuise Andrei, o pune pe masă, sub nasul lui.
       - Andrei, ai zece kilograme în plus! Dacă îl vrei pe al unsprezecelea... uite, zaharniţa îţi aparţine! Şi, da, i-am schimbat locul! Am considerat că nu stă la locul ei!
       Am pedepsit-o pentru tine!


       Parteneri




       Contact


Bistriţa, Str. Calea Moldovei, Nr. 44D, Ap. 3.

Telefon: 0766 106 796

Email: intereducasist@gmail.com

Facebook:

© INTER EDUCASIST